Proiectul conurbaţiei nu este unul nou, dar niciodată nu a fost tratat prea serios, a fost utilizat mai mult ca un element de PR, în special în Timişoara; Universitatea Politehnică Timişoara îşi propune în planul strategic o dezvoltare mai accentuată a parteneriatelor din Arad şi Hunedoara, ca suport pentru reafirmarea unui rol regional al Timişoarei.
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale întocmit pentru Agenţia pentru Dezvoltare Regională Regiunea Vest în urmă cu mai bine de 10 ani, realizarea unei conurbaţii între Timişoara şi Arad ar plasa acest pol economic pe locul 2 în România, după regiunea Bucuresti-Ilfov, în unele cazuri „rivalizând” chiar cu Bucureşti. Dacă în domeniul infrastructurii de transport lucrurile au început să evolueze în bine în ultimii ani, între cele două oraşe, restul punctelor de interes pentru o dezvoltare comună au fost tratate superficial în spaţiul public.
Chiar dacă la nivel global există modele de succes ale unor conurbaţii, precum St. Paul – Mineapolis în S.U.A., Reggio – Messina în Italia de sud, Ludwigshafen şi Mannheim în Germania, în România discuţiile pe această temă nu au avut rol decât de PR pentru anumite persoane, proiectul nepărând să prindă un contur mai concret. În judeţe precum Mehedinţi şi Caraş-Severin asistăm la o înjumătăţire a populaţiei şcolare din ciclul primar, raportată la anii ’90, în timp ce în judeţele Arad şi Timiş scăderea a fost între 10% şi 20%, datorită faptului că au reuşit să atragă populaţia mai tânără în anii de după Revoluţie, dar şi din cauza perspectivelor economice din cele 2 oraşe. Din păcate scăderile recente de natalitate dintr-o perioadă de doar 4 ani, între 2019 şi 2022, depăşesc 10% în toate judeţele din Banat şi Transilvania. Având în vedere că, deja aveam scăderi mari la ciclul primar, diminuarea suplimentară va crea în anii următori o problemă mare pentru dezvoltare. Dincolo de atragerea de resursă umană din afara ţării, trebuie să venim cu un pol de dezvoltare puternic în România. Doar Timişoara sau doar Arad nu mai reprezintă o atracţie atât de mare la nivel naţional, dacă acţionează pe cont propriu. Cred că este momentul ca cele două oraşe să înţeleagă că e important ca rivalitatea să rămână la nivel de sport şi că trebuie să construim un proiect puternic împreună”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
Dacă Produsul Intern Brut al Aradului a fost în ultimii 20 de ani sub cel al Bihorului, PIB-ul judeţului Timiş a fost peste cel al judeţului Cluj în perioada 2003-2016. În ultimii 5 ani, însă, diferenţele par să crească la nivel de PIB, în detrimentul Timişoarei şi Aradului. Cele două oraşe sunt conectate prin autostradă, iar modernizarea căii ferate Arad – Caransebeş este deja în derulare, deci o bază există deja.
Din punct de vedere industrial, Timisul este pe locul doi la nivel naţional, după Bucureşti.
Universitatea Politehnică Timişoara, cea mai veche din regiune, a contribuit şi la dezvoltarea învăţământului superior arădean prin înfiinţarea în 1972 a secţiei de subingineri de aici, care până în 1990 a funcţionat în cadrul Politehnicii. Putem spune că dezvoltarea industrială a ambelor oraşe a fost strâns legată de Politehnică. Anul trecut am câştigat în parteneriat cu Universitatea Aurel Vlaicu din Arad şi cu municipalitatea un proiect pe învăţământ dual la Arad, cu investiţii de 25 milioane de euro. Credem că o gândire strategică privind dezvoltarea industrială şi antreprenorială, bazându-ne pe experienţa liderilor din Comitetul Director al universităţii, este mai mult decât necesară. Atât prin rolul jucat de Politehnică de-a lungul timpului cât şi prin legăturile personale pe care le am cu liderii arădeni din zona administraţiei sau a companiilor, putem construi împreună un plan concret de acţiune după alegeri”, a continuat Florin Drăgan.
Clujul este mai atractiv pentru că are o infrastructură pentru evenimente mai bună decât Timişoara.
2023 a fost un an important pentru Timişoara prin derularea programului de Capitală Culturală, însă Aradul nu a beneficiat prea mult de acest lucru. O agendă comună de evenimente culturale sau spectacole, având în vedere şi distanţele mici dintre cele două oraşe, pot creşte atractivitatea ambelor municipii.
Capitala Culturală din 2023 a avut succes în Timişoara, dar nu a însemnat prea mult pentru regiune. Prin Facultatea de Inginerie de la Hunedoara, noi am dus Capitala Culturală o săptămână şi acolo. La ora actuală Aradul stă mai bine la infrastructură decât Timişoara. În momentul în care reuşim să organizăm evenimente sau festivaluri împreună, publicul căruia te adresezi este cel mai numeros din ţară, după Bucureşti. Astfel am creşte atractivitatea ambelor oraşe în rândul tinerilor, şi am putea atrage studenţi sau forţă de muncă nu doar din regiunea Vest. Din toate punctele de vedere acest proiect poate deveni cel mai important pentru ambele judeţe, iar Politehnica va insista pentru dezvoltarea lui”, a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
