În cadrul rubricii „Picătura de istorie”, Aquatim a făcut un rezumat interesant al începuturilor Întreprinderii de Canalizare, Alimentare cu apă și Salubritate Timișoara.
„Cum am arătat într-o postare anterioară (XCII), în martie 1990, G.I.G.C.L.-ul, Grupul Întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Timiş, s-a divizat în unităţi administrative locale. Astfel, în luna septembrie a aceluiaşi an s-a înfiinţat I.C.A.S., Întreprinderea de Canalizare, Alimentare cu apă şi Salubritate Timişoara.
La fel ca şi alte servicii municipale din ţară, compania a trebuit să se plieze rapid pe noile schimbări şi să se „reinventeze” din mers. Eşecul nu era o opţiune, dată fiind natura serviciilor. Schimbarea formei de organizare juridică, accesarea unor surse externe de finanţare pentru investiţiile de anvergură şi extinderea operării la nivel regional au fost puncte esenţiale de sprijin, pe care toate serviciile de apă din România au trebuit să îşi construiască strategiile de dezvoltare”, a informat Aquatim.
Practic, acestea au fost etape obligatorii de parcurs pentru acele organizaţii care doreau sa se desprindă din grupurile de gospodărie locală şi să se dezvolte ca societăţi autonome, durabile şi capabile să se autosusţină financiar.
