Primăria Timișoara urmează să implementeze efectiv proiectul câștigat de Universitatea Politehnica Timișoara.
Mai multe companii ce activează în vestul țării derulează în prezent proiecte ce privesc extinderea actualelor fabrici sau spații de producție. Valoarea totală a acestora se apropie de un miliard de euro, sumă ce cuprinde atât construcțiile în sine, cât și dotarea clădirilor cu echipamente de ultimă generație, roboți industriali și linii de producție asemănătoare cu cele din vestul Europei. În urma acestor investiții, nevoia de angajați – meseriași, dar și specialiști – va crește în următorii ani. Pentru ca investițiile să fie eficiente, fabricile trebuie populate cu tehnicieni și operatori de producție bine pregătiți.
Campusul dual este una dintre soluțiile ce poate oferi pieței muncii astfel de angajați. Finanțarea acestuia a fost obținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar consorțiul prin care se va derula această investiție este un parteneriat între 31 de instituții, companii și asociații profesionale.
„Piața muncii are nevoie de parteneriate sănătoase și este timpul să lăsăm orgoliile de o parte pentru că vin vremuri grele. Schimbările produse de automatizare sau tehnologiile emergente, precum și accelerarea impactului schimbărilor climatice sunt doar câteva dintre provocările industriei și sistemului educațional, în egală măsură. Răspunsul la aceste provocări poate fi doar un parteneriat sănătos și deschis pentru construcția unei piețe a muncii echitabilă și rezilientă. Campusul regional pentru învățământ dual reprezintă esența unui astfel de parteneriat, între comunitatea educațională, autoritatea publică și industrie. Automatizarea și integrarea intereselor comune și specifice într-un proiect de mari dimensiuni, cu un impact relevant, pozitiv, asupra tuturor părților implicate e în sine o provocare”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Campusul Regional pentru Învățământ Dual va fi un ansamblu de construcții eficiente din punct de vedere energetic, cu o suprafață de aproximativ 14.000 de metri pătrați. Aici se vor regăsi șase clustere educaționale pre-universitare, fiecare cu câte cinci săli de clasă, laboratoare și spații de recreere, alte șase clustere educaționale universitare, fiecare cu câte trei săli de curs și laboratoare. De asemenea, în cadrul campusului vor fi amenajate ateliere pentru practică specializată în domenii precum: electronică, mecanică, electrică, robotică, telecomunicații, industria apei și horeca. Elevii și studenții vor avea la dispoziție 60 de camere de locuit, precum și spații de co-work, sală de sport și cantină. În anii în care campusul se va construi, proiectul se va derula în infrastructura existentă a universităților și liceelor partenere. În paralel, în urma unor consultări cu companiile, vor fi acreditate mai multe calificări profesionale apărute în ultimii ani. Termenul de finalizare a campusului este anul 2026.
„Ținând cont de nevoile de dezvoltare durabilă tot mai puternice ale domeniului apei, în contextul generat de schimbările climatice, este nevoie de crearea cât mai urgentă a unor calificări profesionale complete având scop declarat dezvoltarea educației centrată pe nevoile elevului sau studentului, în strânsă concordanță cu necesitățile si nevoile pieței. În acest context, participarea companiilor de apă din Timisoara, Arad și Deva ca și parteneri în cadrul acestui proiect, alături de universități puternice, poate genera un model de urmat și pentru alte sectoare de interes ale economiei naționale”, susține Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei.
Conform ultimelor date publicate de institutul european de statistică Eurostat, procentul tinerilor români care nu lucrează și nici nu sunt înmatriculați la o instituție de învățământ (NEETs) este de 19,8%. Astfel că România are cei mai mulți tineri fără ocupație din Uniunea Europeană, aproape dublu față de media din spațiul comunitar. În contextul în care nevoia de meseriași din piața muncii este tot mai mare, tinerii NEETs pot fi o soluție pentru rezolvarea acestei probleme.
„Dacă reușim să vorbim pe înțelesul lor, să le arătăm tinerilor ce pot învăța în campusul dual, să le oferim burse să nu mai părăsească școala prematur, vom reuși să scădem acest procent îngrijorător pentru România. Va fi o muncă extraordinar de dificilă pentru că în primul rând trebuie să schimbăm mentalitatea unor categorii de oameni. Avantajul acestui model este că poți avea o meserie și apoi, dacă ai potențial, poți să-ți continui studiile prin pași succesivi, chiar până la nivel de doctorat”, susține Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
