Prezidată de primarul Timișoarei, Dominic Fritz, Comisia de atribuire de denumiri pentru străzi din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara, formată din oameni de cultură, profesori și urbaniști, propune ca o serie de 45 de tronsoane noi de străzi să poarte numele unor personalități din istoria Timișoarei și Banatului. Niciunul nu s-a gândit să propună ca o stradă se poarte numele regretatului Petrică Moise.
Toate cele 45 de străzi propuse să primească nume noi au apărut în ultimii ani, în urma dezvoltării orașului.
„Am invitat să facă parte din această comisie oameni cu pregătiri și experiențe diverse, cunoscuți în comunitatea timișoreană și cât mai reprezentativi pentru orașul nostru. Vrem ca noile străzi ale Timișoarei să reflecte istoria bogată a acestui oraș și oamenii care au construit această comunitate unică în țară. Am început puternic, cu botezarea a 45 de străzi fără nume. Acestea vor purta în viitor numele unor personalități, unele poate mai puțin cunoscute, dar care toate au construit orașul în care noi trăim acum”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
De la muzicieni precum Gabriel Banat la Anton Braun, producător de instrumente muzicale, lista include jurnaliști, doctori, ingineri, clerici, martiri ai revoluției, tipografi, pe fondatoarea primelor asociații de femei din regiune, pe cel mai decorat ofițer sârb din toate timpurile și multe alte personalități ale orașului. Atât diferitele perioade istorice, cât și diversitatea multiculturală a Timișoarei sunt bine reprezentate.
Din comisie, pe lângă primarul Timișoarei, Dominic Fritz, mai fac parte Cosmin Tabără, viceprimar al Timișoarei, Erdei Ildikó, director al Liceului Teoretic „Béla Bartók”, Goran Mrakić, scriitor, Sorin Predescu, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Timiş, Smaranda Vultur, antropolog, conferențiar doctor, consilierii locali Ovidiu Merean (supleant Răzvan Stana), Andrei Meșter (supleant Rodica Militaru), Ștefan Sandu (supleant Daniela Mariș) şi Oana Racolța, consilier Banca de Date Urbană, care este secretarul comisiei.
Propunerile făcute de comisia amintită trebuie să primească acceptul Consiliului Județean Timiș și al Consiliului Local Timișoara, înainte de a putea fi puse în practică.
Cele 12 zone vizate sunt:
- Metro II – Calea Torontalului
- Lt. Ovidiu Balea
- Aleea Viilor – Str. Munteniei
- Str. Ion Ionescu de la Brad–Constructorilor
- Str. George Emil Palade
- Str. Gr. T Popa
- Câmpului
- Moșniței – Plopi
- Str. Ilia Repin – Gradinarilor
- Str. Parâng – Albăstrelelor
- Str. Ovidiu Cotruș
- Fratelia – Str. Chișodei
ZONA METRO II – CALEA TORONTALULUI
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „NICOLAE POPESCU” pentru TRONSONUL 1
NICOLAE POPESCU (1835 – 1877), pictor din Banat, a studiat la Viena și Roma, are lucrări în colecția Muzeului de Artă din Timișoara, a pictat biserici din Banat și a dorit să înființeze prima școală de artă din Banat.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ANTON M. BRAUN” pentru TRONSONUL 2
ANTON M. BRAUN (1911 – 1978), constructor de instrumente muzicale (denumirea în carte de maistru), a avut atelier și magazine în Timşoara, a făcut primele saxofoane din România şi instrumentele muzicale fabricate de el au contribuit la răspândirea educaţiei muzicale în Banat şi în țară.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „WILMA TRAXEL” pentru TRONSONUL 3
WILMA TRAXEL a fost cea mai cunoscută creatoare de modă din regiune în perioada interbelică. I se spunea ”Coco Chanel de Timișoara”.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ ELLA PHILIPP” pentru TRONSONUL 4
ELLA PHILIPP (1905 – 1976), pianistă şi profesoară de pian, absolventă a Academiei de Muzică din Budapesta şi a École Normale de Musique din Paris.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ JOVANKA STOJKOVIĆ” pentruTRONSONUL 5
JOVANKA STOJKOVIĆ (1852 – 1892), pianistă.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „GABRIEL BANAT” pentru TRONSONUL 6
GABRIEL BANAT (1926 – 2016), violinist, muzicolog, autor de studii şi cărți.SE ATRIBUIE denumirea STRADA „SOFIA IMBROANE” la TRONSON 7
SOFIA IMBROANE a creat primele Asociaţii de femei din Banat şi Timișoara, a fost președinta acesteia între 1936 – 1933, a activat în zona socială şi culturală, a creat Școala de Menaj.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „DIMITRIJE PANTIC-TIROL” pentru TRONSONUL 8
DIMITRIJE PANTIC-TIROL a fost scriitor, lingvist, geograf și publicist de etnie sârbă. A murit la Timișoara în 1857.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „SAMUEL KASTRIENER” pentru TRONSONUL 9
SAMUEL KASTRIENER (1871 –1937), publicist, critic literar și scriitor.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „KÖNIG FRIGYES” pentru TRONSONUL 10
KÖNIG FRIGYES (1910 – 2002), entomolog, muzeolog, cetățean de onoare al orașului. S-a născut, a studiat și a activat în Timișoara.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „JAQUES KLEIN” pentru TRONSONUL 11
JAQUES KLEIN (1855 – 1928) Numele înscris pe piatra funerară este Jaques Klein. A fost arhitect, antreprenor, profesor, autor de studii de arhitectură şi pedagogie.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „JAKAB SINGER” pentru TRONSONUL 12
JAKAB SINGER (1867 – 1939), rabin şi istoric.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „IOAN RADIN PEIANOV” pentru TRONSONUL 13
IOAN RADIN PEIANOV a fost scriitor, traducător, eseist. I-a tradus în română pe Milos Crnjanski, Ivo Andric și Daniil Harms. A fost autor a două cărți importante de proză în limba română.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ARNOLD HAUSER” pentru TRONSONUL 14
ARNOLD HAUSER (1892 – 1978), istoric și sociolog de artă.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ELIE CARAFOLI” pentru TRONSONUL 15
ELIE CARAFOLI (1901 – 1983), inginer român de origine aromână, constructor de avioane, membru al Academiei Române din 1948, a fost considerat unul dintre pionierii aeronauticii, în particular al domeniului aerodinamicii.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „IOAN ANTON” pentru TRONSONUL16
IOAN ANTON (1924 – 2011), inginer electromecanic român și academician. A fost dezvoltatorul școlii românești de mașini hidraulice, inițiate de profesorul Aurel Bărglăzan. În urma activității de cercetare, a obținut rezultate valoroase în mai multe domenii: hidrodinamica turbomașinilor, turbine, pompe, mașini hidraulice reversibile, cuplaje hidraulice, ventilatoare, turbine de foraj și vânt, hidrodinamica profilelor și rețelelor de profil, fenomenul de cavitație, efecte de scară. Este tatăl lui Anton Anton, fost ministru al Educației din partea PNL (în toamna anului 2008).
ZONA LT. OVIDIU BALEA
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ȘTEFAN GALETARIU” pentru TRONSONUL 1
ȘTEFAN GALETARIU (1902-1974) a fost un medic ginecolog și chirurg renumit în Timișoara, proprietarul sanatoriului Galetariu (clădirea se află azi la intersecţia blv. Mihai Viteazul) în care s-au născut generații de copii. A fost apreciat pentru cunoștințele, talentul și îndemânarea sa precum și pentru omenia cu care își trata pacienții. A fost deţinut politic ca simplu membru al PNL interbelic.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „POMPILIU CIOBANU” pentru TRONSONUL 2
POMPILIU CIOBANU (1878 – 1962) avocat din Timişoara. A avut un rol important în realizarea Unirii Banatului cu România. A fost deputat al PNL în perioada 1919 – 1926. Palatul din faţa hotelului Continental (pe colţ cu strada ce duce spre Bastion) pe care l-a construit poartă numele de Palatul Ciobanu.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ALBERT KRAUSZ” pentru TRONSONUL 3
ALBERT KRAUSZ (1892 – 1958), arhitect, pictor, critic de artă și jurnalist.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „DR. TOMA STEFANOVIĆ” pentruTRONSONUL 4
DR. TOMA STEFANOVIĆ a fost medic și director al spitalului municipal (1809 – 1881).
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ȘTEFAN FRECÔT” pentru TRONSONUL 5
ȘTEFAN FRECÔT (1887-1971), avocat militant șvab al bănățenilor la Conferința de Pace de la Paris.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ARSEN KARADJORDJEVIĆ” pentru TRONSONUL 6
ARSEN KARADJORDJEVIĆ (1859 – 1938), fratele regelui Serbiei Petar I, născut la Timișoara în 1859. Este cel mai decorat ofițer sârb din toate timpurile și a participat în 9 războaie.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „EMIL BOTIȘ” pentru TRONSONUL 7
EMIL BOTIȘ (1904 – 1984), jurist, cu studii de Drept la Sorbona, membru al Institutului Banat Crișana, a fost membru al Curții Administrative din Timișoara, a contribuit esențial la definirea cadrului juridic al declarării naţionalităţii franceze a descendenților coloniștilor loreni şi alsacieni din sec XVIII și la înființarea Asociației acestora în 1945.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „BENEDICT MENKES” pentru TRONSONUL 8
BENEDICT MENKES (1904 – 1987) a fost un medic și biolog român, de origine evreiască, cunoscut mai ales pentru contribuțiile în domeniul embriologiei, teratologiei experimentale și al morfologiei, unul din fondatorii învățământului și cercetării medicale la Timișoara, întemeietorul Centrului de embriologie din Timișoara. A fost profesor la Institutul de medicină, azi Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara. Din 1952 a fost membru corespondent al Academiei Române.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „LÖWY MÓR” pentru TRONSONUL 9
LÖWY MÓR (1849 – 1908), rabin, exeget biblic, istoric.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „DR. IULIU COSTE” pentru TRONSONUL 10
DR. IULIU COSTE a fost primul prefect liberal al Banatului între 1922 – 1925 şi apoi în 1927, fost deţinut politic. Unul din fii săi a fost Brutus Coste.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „MIRKO ATANACKOVIC” pentru TRONSONUL 11
MIRKO ATANACKOVIC a fost consul general al Iugoslaviei la Timişoara în 1989 și a avut un rol determinant în victoria Timișoarei asupra dictaturii ceaușiste. În 1990 i s-a acordat titlul de cetățean de onoare al Timișoarei. S-a stins din viață la 74 ani, în 2020
ZONA AL. VIILOR-MUNTENIEI
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „MARTIR LEPA BĂRBAT” pentruTRONSONUL 1
MARTIR LEPA BĂRBAT (1946 – 1989), erou-martir al Revoluției Române din decembrie 1989.
ZONA STR. ION IONESCU DE LA BRAD-CONSTRUCTORILOR
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „PREOT IOAN ISTIN” pentru TRONSONUL 1
Părintele Ioan Istin (1846-1899) a fost primul preot român al comunității ortodoxe din Mehala.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „MITROPOLIT GEORGIJE POPOVIĆ” pentru TRONSONUL 2
MITROPOLIT GEORGIJE POPOVIĆ (1701 – 1757). A fost mitropolit de Niș, după care a migrat în Austria alături de patriarhul Arsenije IV în 1737. A devenit mitropolit de Timișoara în 1745, moment în care biserica sobornicească și clădirea episcopatului erau puternic afectate de incendiu. În timpul vieții sale a fost ridicată Biserica sobornicească sârbă din actuala Piață a Unirii și aripa principală a palatului episcopal în 1748.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „NICOLAE BOSIE-CODREANU” TRONSONULUI 3
NICOLAE BOSIE-CODREANU (1885 – 1969) a votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918.
ZONA STR. GEORGE EMIL PALADE
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „GHEORGHE BLEYER” pentru TRONSONUL 1
GHEORGHE BLEYER (1907 – 1970), arhitect, autor de studii de arhitectură și urbanistică.
ZONA SRT. GR. T POPA
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „JÓZSEF KÉPESSY” pentru TRONSONUL 1
JÓZSEF KÉPESSY (1818-1876), inginer specializat în regularizarea apelor, inspector în construcţii publice, a proiectat şi a realizat sistemul modern de regularizare a apelor din Banat. A studiat, activat și profesat în Timișoara.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „IOSIF KAUFMANN” pentru TRONSONUL 2
IOSIF KAUFMANN (1921 – 2016). A construit împreună cu William Löwenfeld, MECIPT-1 (acronimul după Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnica Timişoara), primul computer conceput şi realizat în mediul universitar din România, pus în funcţiune în 1961.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „WILHELM LÖWENFELD” pentru TRONSONUL 3
WILHELM LÖWENFELD (1922 – 2004) A construit împreună cu Iosif Kaufmann, MECIPT-1 (acronimul după Maşina Electronică de Calcul a Institutului Politehnica Timişoara), primul computer conceput şi realizat în mediul universitar din România, pus în funcţiune în 1961.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ROBERT KLEIN” pentru TRONSONUL 4
ROBERT KLEIN (1918 – 1967), istoric de artă specializat în arta Renaşterii.
ZONA CÂMPULUI
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ACHIM NICA” pentru TRONSONUL 1
ACHIM NICA (1930 – 2012),cântăreț de muzică tradițională, care interpreta cântece cu specific din zona Banatului.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „PETRU UMANSCHI” pentru TRONSONUL 2
PETRU UMANSCHI (1940 – 2012), muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni radio şi televiziune, percuționist și profesor de desen.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „SAVA ILIN” pentru TRONSONUL 3
SAVA ILIN (1935 – 1989), etnomuzicolog, dirijor și compozitor. A studiat la Timișoara și București. A fost profesor de muzică și director al Școlii Populare de Arte din Timișoara, culegător de folclor.
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „LUCREȚIA CROITORU” pentru TRONSONUL 4
LUCREȚIA CROITORU (1924 – 2015) a fost interpretă de muzică populară din Mărginimea Sibiului. Laureată a Festivalului Mondial al Tineretului în anul 1953. A fost numită „Doamna Munților”, datorită repertoriului păstoresc pe care l-a abordat. A dus cântecele din Mărginimea Sibiului până pe continentul American, mai exact în Statele Unite și Canada.
ZONA CALEA MOȘNIȚEI – PLOPI
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „IOAN SARMEȘ” pentru TRONSONUL 1
IOAN SARMEȘ a fost inginer topograf care a realizat primele ridicări topografice prin metode matematice moderne între anii 1901 – 1903 pentru cartierele Cetate și Iosefin și în anul 1911 pentru Mehala. Între anii 1942 – 1946 au fost reasamblate toate cartierele din Timișoara.
ZONA STR. ILIA REPIN – GRADINARILOR
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ADOLF HIRÉMY-HIRSCHL” pentru TRONSONUL 1
ADOLF HIRÉMY-HIRSCHL (1860 – 1933), pictor austriac-maghiar, evreu, originar din Timişoara și celebru pentru tablourile sale istorice și mitologice.
ZONA STR. PARÂNG – ALBĂSTRELELOR
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „MILUTIN MANOJLOVIĆ” pentru TRONSONUL 1
MILUTIN MANOJLOVIĆ (1889 – 1975), editor, ziarist, întreprinzător.
ZONA STR. OVIDIU COTRUȘ
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „ROMAN COTOȘMAN” pentru TRONSONUL 1
ROMAN COTOȘMAN (1935 – 2006), artist plastic timişorean, a făcut parte din grupul 111 alături de Ștefan Bertalan şi Constantin Flondor. A donat o parte importantă a colecţiei proprii de artă Muzeului de Artă din Timişoara. Lucrările sale sunt expuse în marile muzee de artă contemporană din România şi în colecţii particulare.
ZONA FRATELIA-STR. CHIȘODEI
SE ATRIBUIE denumirea STRADA „MORAVETZ” pentru TRONSONUL1
MORAVETZ Frații Moravetz s-au născut la Keszthely, Ungaria, într-o familie modestă de evrei, tatăl fiind croitor. Iuliu (Gyula) Moravetz (n. 1870) a învățat meseria de tipograf la Budapesta, iar Maurițiu (Mór) Moravetz (n. 1872) a fost angajat la o editură de cărți și note muzicale tot la Budapesta. Prin Librăria, Editura și Tipografia Moravetz au avut una din cele mai mari case editoriale din România în perioada interbelică.
