O serie de investiții au fost realizate în anii 50, la Timișoara, cu scopul extinderii rețelei de alimentare cu apă.
„În anii `50, capacitatea Întreprinderii Comunale Oraş Timişoara s-a dezvoltat, prin aplicarea unor măsuri inovatoare de îmbunătăţire a procesului de producţie. Între 1951-1955 au fost executate lucrări de investiţii, dintre care, cele mai importante, au constat în extinderea reţelei de alimentare cu apă şi forarea a 14 fântâni de apă potabilă”, a informat Aquatim, în cadrul rubricii „Picătura de istorie”.
În anul 1963 a avut loc o nouă organizare, ICOT-ul fiind împărţit în două structuri distincte: Întreprinderea de Gospodărie Comunală Oraş Timişoara (IGOT) şi Întreprinderea de Transport Timişoara (ITT). IGOT-ul avea în subordine secţia Apă cu uzinele de apă şi reţeaua de distribuţie, secţia Canal cu staţia de epurare şi reţeaua de canalizare şi secţia Salubritate. În continuare, cele mai importante investiţii s-au făcut tot pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Ca urmare a acestor investiţii, consumul de apă pe cap de locuitor a crescut de la 98,7 l/zi, cât s-a înregistrat în anul 1944, la 171 l/zi, la sfârşitul anului 1964.
