„Eu dormeam când mama a plecat. Nu mi-a spus că pleacă. (…) am aflat după aia că a plecat în altă țară și o să se întoarcă după mai mult timp. Atunci, am simțit așa, că nu mai pot să stau în picioare. Că genunchii mi se fac așa, moi. Și am simțit un fel de frică pe care o simt de atunci tot timpul.” , a povestit un copil de numai 9 ani, a cărui mamă a plecat la muncă în străinătate.
48.000 de copii din vestul țării au avut în ultimul an unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate – arată cel mai recent raport „Salvați Copiii”.
Aproape 14% din copiii din România au avut în ultimul an unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Vestul țării depășește media națională, potrivit raportului realizat de „Salvați Copiii”. Dacă ne referim la regiunea de vest, procentul este mai mare, 14,7 la sută al acestor copii, din totalul populației, mai arată acest raport.
„Regiunea de vest nu a fost scutită de fenomenul migrației spre locul de muncă mai bine plătit al părinților, care-și lasă copiii singuri acasă. (…)Problema rămâne la impactul social și medical al acestor situații când copiii sunt privați de anumite drepturi. Inclusiv dreptul la sănătate pentru că este condiționat de semnătura unor părinți mai multe gesturi medicale și terapeutice și diagnostice.”, a declarat președintele „Salvați Copiii”, Mihai Gafencu.
Țările de destinație pentru cei mai mulți dintre părinții din vestul țării care pleacă la muncă în străinătate și își lasă copiii acasă, sunt Austria, Germania și Italia. Potrivit studiului, mamele pleacă în domenii ca îngrijire bătrâni, agricultură și curățenie, tații pleacă în transporturi, construcții și agricultură.
„Avem momentan 750 de copii în evidență, a crescut cam cu aproape 150 de copii în ultimii doi ani. Trebuie să vorbim la nivel european despre costurile libertății de mișcare în Europa, costurile subdezvoltării în România și trebuie să gestionăm fenomenul aici, în România, într-un mod multidisciplinar.”, a precizat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
O variantă de gestionare poate să fie reprezentată de Grupurile de Acțiune Locală. Sunt organizații non guvernamentale care pun la dispoziție fonduri europene în urmpătorii ani și pentru proiecte sociale pentru copii.
Alexandru Iovescu, coordonator Grupul de Acțiune Locală „Timișul de Centru”, afirmă că prin GAL-uri se vor putea finanța multe dintre proiectele dedicate acestor copii.
„Grupurile de acțiune locală din mediul rural sunt cele care vor implementa Garanația Europeană pentru Copii, care oferă fonduri europene și va crea măsuri de finanțare pentru a sprijini organizațiile ca salvați copiii sau altele din țară sau din timiș sau din orice comunitate. Pot avea acces și autoritățile locale, UAT-urile, comune, orașe, municipii.”
Potrivit studiului, aproape o jumătate de milion de copii au avut în ultimul an, unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate.
