Fostul președinte al Tribunalului Timiș, judecătorul Adriana Stoicescu a făcut publică o nouă opinie despre modul în care românii se raportează unii la ceilalți: „Nu cred că există pe lumea asta un popor care să se urască așa cum o face poporul român!”
„Suntem un popor bolnav de ura.”, este de părere judecătorul Adriana Stoicescu, atunci când vine vorba despre poporul român.
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Adriana Stoicescu mai afirmă:
„Avem ceva stricat, defect in fiinta noastra. Uram tot ce e romanesc, blestemam tot ce e romanesc, dezavuam tot ce e romanesc. De secole ne preocupa numai si numai capra vecinului. Cum ar fi sa moara mai repede ? Mai dureros ? Nici pe noi nu ne iubim, cum am putea sa il iubim pe cel de langa noi ?Cum am putea sa construim ceva? Cum sa lasi ceva durabil in urma ta cand de dimineata pana seara esti preocupat sa il urasti pe cel de langa tine ?Au fost turcii si rusii de vina, americanii care nu mai veneau, dar niciodata nu ne-am gandit sa punem mana de la mana si sa contruim NOI ceva. Sa lasam deoparte ce ne desparte si sa privim la ce avem in comun. O TARA.”
În opinia judecătorului Adriana Stoicescu, în loc să ne punem atributele în slujba unei construcții durabile, le punem în slujba criticii distructive:
„Oameni cu scoala ies si urla unii la altii cu o furie explicabila, probabil, doar de psihiatrii. Nu avem nici cea mai mica idee despre empatie, despre a asculta problemele celui de langa noi, despre a tacea, pur si simplu, chiar si atunci cand avem dreptate. Urlam pe toate gardurile ca suntem credinciosi dar obrazul nu il intoarcem niciodata. Avem o fudulie gretoasa in noi, care vine doar din complexul de inferioritate al unui popor caruia i s-a spus si i se spune ca nu poate. Dupa ce decenii intregi nu a avut voie. Romania duhneste. A ura si neputinta, a dispret si rautate. Inceremenita intr-un proiect care nu este al ei, Romania va disparea, distrusa bucata cu bucata de romani. Nu avem nevoie de virusii lor, ii avem pe ai nostri. Vaccinul impotriva distrugerii se cheama iubire de tara, dar noi avem bicarbonatul de sodiu….”
