Opt din zece timișoreni se declară mulțumiți de starea lor de sănătate, arată un studiu realizat de Primăria Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest. Cercetarea completează datele Barometrului Calității Vieții și oferă o imagine mai amplă asupra modului în care timișorenii își percep starea de sănătate și accesul la servicii medicale. Astfel, rezultatele oferă municipalității repere pentru dezvoltarea serviciilor medicale și pentru prioritizarea investițiilor la Spitalul Municipal, Spitalul de Copii Louis Țurcanu și Spitalul Victor Babeș.
„Politicile publice bune pornesc de la înțelegerea realității din oraș. De aceea, am început să colectăm tot mai multe date despre Timișoara și despre timișoreni, cu accent acum pe sănătate. Astfel de informații sunt valoroase pentru modul în care investim în acest domeniu, care necesită un efort comun al mai multor profesioniști și instituții, care contribuie, fiecare după competență, la funcționarea sistemului medical. Pentru noi ca administrație, cea mai importantă investiție este noul Spital Municipal conceput pe structură modulară, astfel încât să poată fi extins și adaptat în timp, pe măsura evoluțiilor medicale și a nevoilor pacienților. Am finalizat, împreună cu Banca Mondială, studiul de fezabilitate și vor urma etape care duc proiectul în faza de implementare în parteneriat public – privat”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.
Rezultatele arată că majoritatea timișorenilor se percep ca fiind sănătoși. Mulți dintre ei declară că nu au probleme medicale sau că țin sub control afecțiuni deja diagnosticate. Studiul arată însă și diferențe clare între generații: tinerii spun mult mai des că nu au probleme de sănătate, în timp ce persoanele în vârstă urmează mai frecvent tratamente pentru afecțiuni cronice.
„A devenit o obișnuință să ne întâlnim la UVT într-un astfel de format, pentru ca să dezbatem date rezultate din studiile de opinie. Iată, astăzi avem datele unui barometru privind starea de sănătate, după ce am derulat mai multe ediții ale barometrului calității vieții. Ne putem gândi ca pe viitor, alături de primărie, să derulăm și alte tipuri de studii sectoriale, ca de pildă un barometru al educației, unul despre antreprenoriat, ca să putem lua decizii plecând de la studii clare. Se spune că managerii adevărați creează produse, iar liderii adevărați creează culturi. Încep să cred că se conturează o cultură a datelor publice și studiilor sectoriale, evaluate de facultatea de profil de la UVT și dezbătute în comunitate”, a spus Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.
„Considerăm că astfel de inițiative oferă informații valoroase pentru înțelegerea nevoilor reale ale comunității și pot constitui un punct de plecare pentru elaborarea unor politici publice eficiente în domeniul sănătății. Numai prin colaborare între universități, autorități locale și parteneri instituționali putem contura o strategie coerentă și sustenabilă pentru asigurarea sănătății populației din Timișoara. Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara își reafirmă disponibilitatea de a continua aceste parteneriate și de a contribui activ la proiecte care au ca obiectiv creșterea calității vieții și a stării de sănătate a comunității timișorene”, a transmis Andrei Motoc, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”.
Datele arată și modul în care timișorenii intră în contact cu sistemul medical. Pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionați, medicul de familie rămâne primul punct de contact atunci când apare o problemă de sănătate. Aproape unul din cinci timișoreni apelează direct la o clinică privată. În alegerea serviciilor medicale, profesionalismul personalului medical și condițiile din unitățile sanitare reprezintă principalele criterii menționate de respondenți.
Studiul evidențiază și rolul prevenției. Persoanele cu studii superioare merg mai des la medic pentru controale de rutină. În schimb, persoanele cu nivel educațional mai redus ajung mai des la medic pentru a continua tratamente deja începute. Datele arată cât de importantă rămâne informarea corectă și accesul la prevenție pentru sănătatea comunității.
Timișorenii folosesc atât sistemul public, cât și serviciile medicale private. Serviciile private primesc o evaluare ușor mai bună din partea respondenților, însă majoritatea timișorenilor aleg în continuare sistemul public atunci când au nevoie de îngrijiri medicale, în special în rândul persoanelor în vârstă. Rezultatele studiului oferă administrației locale și instituțiilor medicale o bază de date utilă pentru decizii și investiții care răspund nevoilor reale ale comunității.
Studiul reprezintă o subcomponentă a Barometrului Calității Vieții în Timișoara și a fost realizat de o echipă de cercetători din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Cercetătorii au aplicat un sondaj de opinie publică în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).
