O vorbă din Banat spune că „Te cunoaşte ori nu, recăşan-ul îţi iese în cale şi îţi dă bineţe din toată inima. Aşa-i obiceiul pământului şi la Recaş.” Ospitalitatea oamenilor locului poate face mini-vacanța de 1 Decembrie, să fie una în tihnă, liniște și aer curat. Zona Recașului poate fi una extrem de ofertantă din punct de vedere turistic, dacă sunteți în căutarea unui loc de vizitat în mini-vacanța de 1 Decembrie.
Recaşul este unul dintre cele mai tinere oraşe în zona de vest a României, situat la o distanţă de 23 km de Timişoara pe drumul european E70. Oraşul şi satele aparţinătoare au o populaţie totală de 8.560 locuitori. Multiculturalitatea rămâne trăsătura cea mai pregnantă a oraşului, aici locuind români, maghiari, sârbi, germani, croaţi, romi şi alte naţionalităţi. În ultimii ani, Recaşul a fost ales ca a doua reşedinţă şi de un număr crescând de cetăţeni italieni cu afaceri în zonă.
Prima dovada de atestare a podgoriei Recaş datează din anul 1447, când Mihail de Csorna, a cumpărat viile de la Janos şi Ecaterina Magyar pentru 32 de florini (moneda de aur maghiară). De atunci, regiunea a fost călcată de războaie şi invazii, a fost colonizată de şvabii din sudul Germaniei, de unguri, austrieci, dar şi de sârbi şi croaţi. Viile, însă, au rămas în tot acest timp şi au devenit o parte integrală a culturii locale şi un simbol renumit al Banatului.
La nici 10 kilometri de Recaş, peste dealuri, se află localitatea Herneacova. Traseele feerice din zonă cuprind porţiuni de câmp deschis şi pădure, alternate cu trecerea unor obstacole natural. Hernacova oferă ecoturism, vânătoare şi ciclism. Pentru cei care vor să se relaxeze la pescuit, există lacul amenajat de la Herneacova.
Toată zona cuprinde 28 de localităţi, ale căror dezvoltare încep după eliberarea Banatului de sub ocupaţia Otomană şi se datorează coloniştilor germani, maghiari, sârbi, români şi alte naţionalităţi. Specific Banatului, în centrul fiecărei aşezări există mai multe lăcaşe de cult ce aparţin diverselor religii şi confesiuni. Acestea vorbesc despre toleranţa etnică şi religioasă care specific acestei părţi din ţară. Enumerăm câteva localităţi: Alioş, Altringen, Bencecu de Jos, Bencecu de Sus, Bogda, Buzad, Charlotenburg, Comeat, Corneşti, Dumbrăviţa, Fibiş, Giarmata, Hodoş, Ianova, Izvin, Maşloc, Murani, Pişchia, Remetea Mare, Seceani, Stanciova. Toate au poveşti şi istorie, locuri de vizitat şi de admirat.
Nu se poate să nu amintim de fortificaţiile de la Corneşti, care ar putea deveni un magnet pentru turişti. Este vorba de cea mai mare fortificaţie preistorică din Europa. Pe baza probelor de carbon-14, fortificaţia descoperită lângă Corneşti, este datată în a doua jumătate a mileniului II, înainte de Hristos. Dimensiunea fortificaţiei cu cele trei centuri înconjurătoare atinge 900 de hectare, iar cu cel de-al patrulea val, care se cercetează acum, dimensiunile ajung la 1.720 de hectare.
