Graficianul USR Timiș și-a dat demisia din partid.
Corina Petre a anunțat pe Facebook că părăsește dezamăgită formațiunea politică, picătura care a umplut paharul fiind scandalul iscat de consilierul municipal Ana Munteanu și descinderea în restaurantul unui hotel din Timișoara. Corina Petre susține că a solicitat ori demisia consilierului, ori excluderea sa de către conducerea USR Timiș, însă sancțiunea acordată, un an de suspendare din partid, este mult prea puțin în comparație cu dimensiunea scandalului în care Ana Munteanu a implicat partidul.
Într-un lung mesaj Corina Petre își explică gestul.
”Dragi prieteni. Pun această postare publică, deși în ultimul timp nu am mai făcut postări publice, ba chiar le-am ”ascuns” și pe multe dintre cele care erau mai vechi… Va fi un text cam lung acum, un adevărat roman rusesc 🙂
Cu toții, cei care îmi sunteți vechi prieteni, vă amintiți postările mele de astă vară și toamnă, în care îi lăudam pe unii dintre colegii mei din USR și vă îndemnam să îi votați. Cât v-am bătut la cap! Nu mă dezic acum de ceea ce am făcut, trecutul este trecut și fie că îl regret sau nu, el este acolo unde trebuie și este o lecție pe care, cred, am învățat-o! Cu ce preț… aproape că nici nu contează! Căci se contorizează doar în speranțe deșarte, așteptări nerealiste și încrederi trădate!
Unul dintre ”numele” USR din Timișoara – acum chiar vedetă națională 🙁 – pe care vă îndemnam să o votați, indirect, votând lista USR la Consiliul Local, este celebra noastră consilieră, Ana Munteanu. Nu numai că am lăudat-o public pe aici, dar, anterior, atunci când noi ne-am votat intern viitorii candidați, îi dădusem girul meu, acordându-i punctajul maxim pentru a ajunge în Consiliul Local din Timișoara.
Și nu numai că am susținut-o, pe ea ca și pe alții, cu toate puterile unui simplu membru de partid, în campania electorală pentru alegerile Locale am fost graficianul de ”serviciu”, eu am paginat și machetat aproape toate materialele electorale din campania pe județ. Și la Parlamentare, tot eu.
Timișul este județul cu cele mai multe filiale USR din țara, am avut candidați în aprox. 100 de localități. Cine cunoaște un pic ce presupune munca din spatele unei campanii își cam poate închipui ce a fost acolo. Deci, se poate spune că, și pe bună dreptate, câtuși de puțin și cu nopțile mele nedormite și zecile de ore petrecute cu ochii lipiți de ecranul computerului, oamenii din USR au ajuns în funcțiile dorite și cerute. Da, este adevărat, cum vor spune unii, că nu am făcut asta complet voluntar, ca sutele de alți colegi de-ai mei. Am avut un contract de colaborare și am fost plătită, part-time cumva, dar până la full-time și chiar extra a încăput acolo și destul voluntariat (oare în ce normă de lucru lucrezi câte 20 de ore fără oprire?!)
Întrebarea firească care se pune este: ca să facă ce … ce să facă atunci când s-au ajuns pe funcții aleșii USR? În ceea ce o privește pe Ana Munteanu, acum știe cam toată România ce a știut să facă 🙁 Cu ce este vinovată, până la urmă, ce a fost bine sau greșit din toată povestea, va dovedi Justiția. Nu eu, nici USR-ul, nici oricare dintre cei care pun postări sau comentarii pe FB sau prin presa. Era și un vers dintr-un cântec: ”prieteni, sfârșitul nu-i aici”! Sau ”succesul nu este final, eșecul nu este fatal”. Să fim înteleși, eu nu contest că poate Ana nu avea dreptate, nici vorbă. Poate că acolo chiar se încălcau regulile și restricțiile impuse de carantină. Dar punerea ”în scenă” a fost absolut cretină. Și, printre altele, există instituții ale statului care se ocupă cu infiltrări, flagranturi, urmăriri, nu un Consilier Local trebuie să facă asta. Am intrat în USR ca să întăresc puterea instituțiilor, nu să o duc în derizoriu. Am intrat în USR ca să ajut partidul, nu să atrag asupra lui tot hate-ul României și să crez necredibilitate asupra celorlalți colegi.
Eu însă, în sfârşit, am demisionat din USR. Începusem să iau hotărârea de mai de mult, încă din nopțile de grafică, lungi și parcă nesfârșite, din campanii… Deveneam, clipă cu clipă, tot mai străină de această formaţiune politică, începeau să îmi arate cât sunt de fapt de irelevanți unii dintre ei, care însă, culmea, începeau să se vadă și simtă pe ei înșiși din ce în ce mai importanți și mai ”oameni politici”.
De ce am dus, muncind ca grafician, și a doua campanie, cea de Parlamentare? Poate pentru că mai speram în ceva, în vreo minune!? Cum se zice, speranța moare ultima! Dar, câte puțin azi și încă puțin mâine, chiar și micile mele speranțem s-au cam terminat.
Se zice că despărţirile sunt grele, că doare de îți vine să … nu știu … zău, ce îți vine să faci într-un asemenea caz? Depinde, e după temperamentul fiecăruia… Mie, ei bine, mie acum nu mai îmi vine să fac nimic, decât să iau distanța regulamentară. Și niște lămâie!
M-am băgat în politică pentru că voiam să ajut oamenii buni să schimbe lucrurile din România. Nu am vrut niciodată să ajung vreo ”vedetă” politică, să candidez la vreo funcție sau poziție, să am cine știe ce beneficii personale sau profesionale, să mă lipesc și eu pe vreundeva, pe vreun post călduț la stat sau așa ceva. Am făcut parte din echipele de Campanie de Comunicare, cu experiența mea de grafician și făceam acum parte din echipa de Comunicare a senatorului Raoul Trifan, tot ca grafician. În intern, eram de scurt timp doar un coordonator de zonă, zona 5, formată din cartierele Sagului și Soarelui.
Dar nu mai am nimic în comun cu oamenii care conduc acum USR-ul (cu câteva mici excepții) nici ca viziune, nici ca sistem de valori, nici ca principii sau norme, iar episodul Ana Munteanu a umplut paharul. Și mi-a dat ultimul impuls, acela ce a demisiona. Eu nu cred că acești oameni vor duce USR acolo unde au clamat ani la rândul prin piețele marilor orașe. Au o șansă mică de schimbare acum, cu ocazia alegerilor interne la fuziunea cu PLUS. Le recomand tuturor foștilor colegi să deschidă bine ochii și să aibă grija cui vor da votul lor intern!
Repet, nu regret că am fost parte din această poveste useristă, nu regret susținerea pe care le-am dat-o, nu regret munca depusă. Regret doar că am avut aşteptări nerealiste și că am fost mult prea naivă. Și mă mai doare când mă gândesc la munca a zecilor, sutelor, poate miilor de oameni buni care sunt încă acolo, înăuntru, și care încă mai speră și luptă! Și credeți-mă că sunt! I-am cunoscut, am plâns împreună cu unii dintre ei de bucuria victoriei, iar acum am plâns de neputința de a schimba măcar un pic, măcar în ultimul ceas lucrurile care au luat-o în derivă.
Ca să mă apar, sau ca să mă acuz, depinde de tabara in care vă aflati, dar și ca să înțelegeți că eu, ca membru simplu de partid, am făcut tot ce era posibil, vă mai spun că acea ”Corina” din live-ul Anei – cel care a ajuns deliciul televiziunilor – sunt eu. Acea ”Corina” care îi spune că trebuia să știe dinainte cine este acel ”nenea” cu care ”s-a pus de data asta” și căreia Ana îi răspunde: “Corina, Nu cunosc toți mafioții din oraș!”. Acea ”Corina” care îi spune: “Dacă vrei să ne convingi, ai o singură cale, numită “demisia”! Fă-o și vezi-ti de treaba ta, fato, că politica nu e de tine.” Și tot eu sunt una dintre cei câțiva colegi curajoși ce am făcut sesizare către forurile statutare județene în care am cerut sa fie exclusă din partid. Nu vreți să știți ce am simțit când am aflat ca Biroul Județean a decis doar suspendare pentru 1 an? Adica fix pix nimic!
Eu am ales să plec, pentru că nu mai aveam nimic altceva de făcut, orice demers statutar de a sesiza forurile superioare ale partidului era la fel de sortit eșecului, pentru că vechile metehne politice au prins repede, mult prea repede, la unii dintre colegii din USR. Țin strâns ”uniți” unii de altții. Nu toți, să ne întelegem, sunt acolo și oameni minunați, absolut remarcabili și verticali! I-am cerut demisia și pe grupul intern al partidului, ea nu si-a dat-o.
Ana Munteanu va rămâne Consilier Local și o veți putea urmări live în toate ședințele CL Timișoara. Și, va fi curând Consilierul Personal de Comunicare a vicepreședintelui CJT, Cristian Moș … Ce tristă ironie, fix pe Comunicare !!!
Aceasta este ultima mea postare ever pe tema USR, nu voi spune nimic mai mult , nici din bârfele din intern, mi-am trimis deja demisia pe email și whatsapp și am ieșit din toate grupurile useriste … iar ”din casă” eu nu dau.
Voi lăsa publică această postare, dar îmi rezerv dreptul de a șterge orice comentariu injurios, cuvintele urâte sau ce voi considera nepotrivit. Este totusi pagina mea și eu aleg ce apare aici!
În USR încă sunt foarte mulți oameni buni, faini, competenti, cinstiți, onești, muncitori, luptători și care nu merită să fie ponegriți și amenințați. Nu merită tonele de ură, jigniri, manipulări și minciuni ce se revarsă acum înspre ei din toate părțile. Am fost unul din ei, am fost acolo! Vă rog, respectati-i și nu aruncați ura voastră și disprețul asupra tuturor!
Și vă mai rog ceva, aici pe plan local! Nu mai dați în Dominic și în puținii din jurul lui! Dacă puteți, ajutați-l cu puterea gândurilor voastre bune, sustineți-l cu încrederea și speranța voastră, cu banii voștri dacă puteți donați proiectelor inițiate de el, cu competențele noastre alaturați-vă acolo unde considerați că ați putea construi împreună! El poate fi nucleul în jurul căruia să se înceapă curățenia internă și să se construiască. Aveți grija de voi! Sănătate tuturor!”, scrie Corina Petre, fost membru USR-PLUS Timiș.
