Secretul culorii intense și rezistente stă în răbdare și în concentrația fierturii. Cojile de ceapă sunt fierte mult timp înainte, până când apa capătă acea nuanță rubinie, profundă, care simbolizează jertfa. Această tehnică nu doar că respectă sănătatea celor care vor primi ouăle, dar păstrează și aspectul mat, arhaic, al simbolului pascal.
Acest ritual nu este doar o activitate gospodărească, ci o punte peste timp. Tradiția vopsirii ouălor la Șag-Timișeni a început în 1944, într-un context istoric zbuciumat, și a supraviețuit deceniilor datorită disciplinei și devotamentului măicuțelor.
Pentru măicuțele de aici, respectarea zilei de vineri pentru acest demers este esențială. Vinerea Mare este ziua de doliu a creștinătății, iar înroșirea ouălor amintește de legătura simbolică dintre suferință și promisiunea Învierii. Fiecare dintre cele o mie de ouă pregătite astăzi va ajunge pe masa de Paști a pelerinilor și a celor care trec pragul mănăstirii în noaptea sfântă.
Procesul este unul laborios, având în vedere cantitatea impresionantă. Fiecare ou este ales cu grijă, curățat și scufundat în cazanele mari cu fiertură naturală. Măicuțele spun că rugăciunea care însoțește munca este „ingredientul” care dă trăinicie tradiției. La final, ouăle sunt lustruite cu puțin ulei pentru a căpăta strălucirea cuvenită sărbătorii, pregătite să vestească duminică dimineața bucuria Învierii.
